Un rezumat mai scurt al unei luni cu muncă multă și o bucată de vacanță. Care vine totuși la timp, un progres față de lunile trecute
3-4 iulie – facilitare sesiune PASSA la Broșteni, județul Suceava – PASSA vine de la Participatory Approach to Safe Shelter Awareness – o metodolgie folosită pentru a crește conștientizarea cu privire la ce înseamnă locuirea sigură – am adaptat-o, alături de echipa Habitat for Humanity, să se potrivească pentru activarea comunităților afectate de inundații cu scopul de a transforma A-ul de la AWARENESS în A de la ACTION. Am scris despre Broșteni și felul în care inundațiile afectează comunitățile, despre ce rămâne la un timp după ce toți ochii sunt ațintiți asupra unei comunități afectate serios de un dezastru și despre cine rămâne aproape de aceste comunități. O experiență profundă care pune într-o lumină diferită munca celor care aleg să rămână aproape pe termen lung de comunitățile afectate de dezastre și care investesc pentru a le ajuta să își consolideze coeziunea internă la nivelul comunității pentru a purtea acționa cu mai multă putere ca să crească reziliența la dezastre a comunității.
10-11 iulie – a doua sesiune PASSA – de data aceasta la Cudalbi, în județul Galați – prima mea incursiune pe teritoriul gălățean – cumva, drumurile mele de până acum nu au ajuns în această zonă a țării. Fascinante câmpurile cu floarea socarelui înflorită, galben cât vezi cu ochii și drumuri lungi, drepte și înguste care împart în două un orizont larg pe care doar în zona de câmpie îl poți cuprinde în acest fel cu ochii. Esența zicalei ”omul sfințeste locul” a descins la Cudalbi unde primarul a adunat comunitatea în jurul lui într-o formă de încredere și colaborare pe care nu am văzut-o de prea multe ori. O comunitate în care primarul în funcție se așează la masă în mijlocul oamenilor (nu în capul mesei) și se prezintă cu meseria lui și mențiunea ”și temporar primar”. Discuții care au mers atât de cursiv și natural, cu toți factorii interesați care duc lucrurile în aceeași direcție și văd direcția comunității în același mod, fără să piardă din vedere pe nimeni. Un semn clar că ceea ce construim aici va fi durabil și va crește reziliența comunității la dezastre.
15 iulie – sesiune de training la Academia Malteză, un eveniment în care Serviciul de Ajutor Maltez din România aduce împreună, pentru o săptămână, la Tabăra de Tineret de la Micfalău, județul Covasna, angajați și voluntari din toate filialele și sucursalele din țară, pentru sesiuni de dezvoltare personală și profesională și schimburi de experiență cu organizațiile Ordinului de Malta din alte țări. Al patrulea an la rând în care particip la Academia Malteză, bucuroasă să revăd oameni pe care i-am cunoscut la edițiile anterioare și să cunosc noi angajați și voluntari din echipa Malteză. O zi petrecută în discuții și exerciții practice despre valoarea rezilienței și reziliența organizațională prin valori. Am pornit ziua de la întrebarea ”Cum face o organizație să se adapteze la schimbările profunde ale societății dar să-ți păstreze valorile și esența identității, consolidând motivația echipei și impactul?” Am explorat ca exemplu de reziliență și adaptare chiar Ordinul de Malta, care s-a transformat profund de la apariția sa în perioada 1048-1099 și până în prezent și cum s-a tranformat punerea în practică a motto-ului„Tuitio Fidei et Obsequium Pauperum” (Apărarea credinței și ajutorarea nevoiașilor) de atunci și până în zilele noastre. O lecție de istorie pentru mine, în pregătirea acestei sesiuni, și o oportunitate de conectare și consolidare a spiritului de echipă și identității organizaționale pentru participanţi.
O bucată de vacanță în perioada 16-27 iulie, urmată de pregătiri intense ale activităților de la începutul lunii august – planificare strategică într-un context diferit, cu o organizație veche și nouă în același timp (o structură juridică nouă construită pe activitatea de ani de zile realizată informal prin structuri terțe) care trebuie să își consolideze structura organizațională în timp ce continuă să servească beneficiari cu nevoi diverse într-un context dificil post-dezastru.
Plus alte pregătiri ale activităților din septembrie – conferințe, evaluări de proiecte și design de intervenții sociale complexe care vor deveni parte din propuneri de proiecte. Pe scurt, o vară activă în care nu sunt sigură că împărțirea vacanței în două calupuri între care lucrez intens a fost o idee bună, dar…e așa și facem ce se poate mai bine în acest context.
Septembrie se anunță suuuuper fain, revin cu detalii în curând.